Dați-ne drumul, din pușcărie,/ Dați-ne posturi,/ Cu bune rosturi,/ Dați-ne voie, la tâlhărie

Ceea ce se întrezărea anul trecut se confirmă zilele acestea: PSD-ALDE continuă asaltul asupra justiției până la rezultatul dorit și așteptat cu înfrigurare. Sub diverse forme și pretexte, coaliția de guvernare încearcă să-și ducă planul de scăpare a corupților de ghearele legii și de gratiile închisorile. Și să rămână cu averile aproape intacte, ”muncite” până la epuizare. La începutul anului, scriam că miza principală a Guvernului PSD-ALDE nu o reprezintă economia ci justiția. Din păcate, s-a confirmat cu vârf și îndesat, începând cu celebra OUG 13. ”Dincolo de mizele economice și sociale, de promisiunile cu care ne-au bombardat pesediștii și sateliții lor anul trecut, se remarcă o acțiune complexă, în forță, pe canale diverse, cu toate tunurile și mijloacele avute la dispoziție, împotriva justiției, în general, și a luptei anticorupție, în special. Liviu Dragnea este tătucul de deasupra celorlalți talibani care și-au exprimat de nenumărate ori nemulțumirile legate de faptul că demnitarii și afaceriștii post-decembriști (ajunși milionari prin metode dubioase) sunt anchetați și, mai rău, sunt condamnați la închisoare. Unii dintre acești talibani anti-DNA, anti-ANI, anti-judecători care dau sentințe de condamnare a corupților sunt în funcții importante odată cu guvernarea PSD-ALDE: Șerban Nicolae, Eugen Nicolicea, Călin Popescu Tăriceanu, Florin Iordache ș.a. Acțiunile concertate au început de anul trecut, cu mai multă vigoare, iar loviturile sunt din mai multe părți și pe aspecte diferite, aparent fără legătură unele cu altele.// Slăbirea sistemului judiciar înseamnă teamă, reticență, marginalizare, autocenzură, înseamnă revenirea în forță a sistemului clientelar, legat de politic, economic, organe de presă, corupți și corupători. Demnitarii vor să fie protejați, să li se accepte privilegiile, să fie mai presus de lege și de românii obișnuiți, vor ”egalitate, dar nu pentru căței”. Acum au ajuns la momentul în care ar putea să-și îndeplinească visul. În 2017 și 2018 trebuie să acționeze în sensul dorit de ei pentru că sunt pe val. Apoi, nu se știe dacă vor mai avea contextul favorabil.” (Justiția e o miză mai importantă decât economia pentru noua putere - 4 ianuarie 2017)

Iată că unul dintre ”copiii” politici ai lui Ion Iliescu - Șerban Nicolae - a depus niște amendamente la proiectul de lege a grațierii exact în sensul dorit de liderii PSD. Șerban Nicolae este președintele Comisiei juridice din Senat iar printre infracțiunile pe care acesta le vrea grațiate se numără și cele de corupție, inclusiv luare de mită, dare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu. Concret, senatorul propune eliminarea articolelor care se referă la infracțiunile de corupție - art. 289-294 precum și a articolului 297, care se referă la abuzul în serviciu, sau a articolul 269 - favorizarea făptuitorului - prevăzute în noul Cod Penal, dar și cele din vechiul Cod Penal, din lista pedepselor pentru care nu se beneficiază de grațiere, așa cum apare acum în proiectul legislativ. De asemenea, amendamentele depuse prevăd că dispozițiile prezentei legi se aplică faptelor săvârșite până la intrarea acesteia în vigoare, iar legea intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României. 

Reacțiile jurnaliștilor și ale societății civile nu au întârziat să apară. ”Cu OUG 13 și Iordache s-a încercat prin Guvern, acum multigușatul senator Ș. Nicolae o plesnește de masă și mai tare în Parlament: toți corupții, mitarnicii, abuzierii în serviciu, traficanții de influență sunt de fapt nevinovați, sunt niște oameni minunați, care dorm câte trei în pat în condiții de igrasie din cauza călăilor DNA. Ei trebuie grațiați, chiar și cei cu pedepse de 10 ani închisoare, iar în locul lor trebuie băgați procurorii și judecătorii care i-au condamnat – partea a doua a frazei Ș. Nicolae n-a rostit-o încă, dar îi țâșnește prin toți porii.// Soarta DNA, soarta Justiției, a noastră, a tuturor celor care ne încăpățânăm să vrem a trăi drept și demn, fără să părăsim România atacată de găina-șarpe Românica, o va hotărî nu Parlamentul, nu Guvernul, nu Președintele, ci înfruntarea dintre Stradă și Ăștia”, a scris cunoscutul jurnalist Cristian Tudor Popescu în Republica. Va fi, în continuare, o luptă surdă, de uzură, între putere și opoziție, prin opoziție înțelegând mai puțin politicienii și mai mult societatea civilă, pentru slăbirea/întărirea luptei anticorupție. 

Închei cu o poezie inedită, scrisă de I.L. Caragiale, surprinzător pentru toți cei care îl știau de dramaturg, nuvelist și publicist. Dar așa cum scrierile sale cunoscute sunt și astăzi actuale, iată că și prea puțin cunoscuta operă lirică de acum mai bine de un secol se potrivește vremurilor pe care le traversăm. Poezia se numește, cum altfel, ”Jalba hoților din închisori”:

Dați-ne drumul din pușcărie, 
Dați-ne posturi, 
Cu bune rosturi, 
Dați-ne voie la tâlhărie, 
C-a sta în lanțuri
Când alții danțuri
Trag fără frică sus la putere, 
Și când ei fură
Fără măsură, 
E anarhie!... însă... tăcere:
Ei au putere!...


Dați-ne drumul, căci, cum se poate
Noi în catene, 
Pe când în pene
Dânșii se umflă, și peste gloate
Pun pungășeala
Și târnuiala?...
Noi stăm la umbră pentru nimica
Și... dânșii fură
Fără măsură
Și, ei sunt liberi!... Nu cunosc frica, 
Nu e nimica!...


Dați-ne drumul: e nedreptate
În pușcărie
Ca să ne ție
Colegii noștri! Oh! ce păcate!...
A noastră școală
A rămas goală, 
Căci toți elevii au chilipire, 
Au berechete, 
Grase budgete...
Iar noi, acilea în amorțire
Stăm în lihnire!...


Dați-ne drumul! fără zăbavă!
Dați-ne posturi
Cu bune rosturi, 
Dați-ne totul: fiți de ispravă!
La tâlhărie
Țara să fie
Pe mâna noastră a tuturor, 
Iar nu voi care
Ați făcut stare

S-o smulgeți singuri ca din topor!...
Dați-ne drumul cu mare zor!... 

Vrânceanul Gabriel Petrea, propus ministru în Guvernul Sorin Grindeanu

Coaliția PSD-ALDE a prezentat astăzi componența noului executiv, rezultat în urma negocierilor dintre liderii celor două formațiuni politice. Premierul desemnat, Sorin Grindeanu, a depus la Parlament componența cabinetului său iar mâine vor avea loc audierile în comisiile de specialitate și votul în plen (o formalitate, dacă ne gândim la majoritatea parlamentară, formată din PSD-ALDE-UDMR-minorități). Printre cei 26 de membri ai Guvernului, propuși de cele două partide, se află și vrânceanul Gabriel Petrea. Acesta ar urma să ocupe funcția de ministru pentru Consultare Publică și Dialog Social. 

Gabriel Petrea are 32 de ani și a absolvit Colegiul Național Unirea din Focșani. A urmat, apoi, cursurile Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica din București. Gabriel Petrea a activat în organizațiile studențești din Politehnică și în asociațiile naționale ale studenților. A fost promovat în diverse poziții în cadrul universității (și în alte posturi) de către Ecaterina Andronescu și a lucrat în Ministerul Educației Naționale, în mandatul lui Mihnea Costoiu. În perioada 2012-2015 a fost viceprimar al Sectorului 6 din Capitală. De mai bine de 1 an, Gabriel Petrea deține funcția de președinte al Tineretului Social Democrat și este considerat un apropiat al lui Liviu Dragnea. Gabriel Petrea a ajuns deputat în urma alegerilor din 11 decembrie 2016, fiind primul pe lista de candidați PSD din București pentru Camera Deputaților.

Care vor fi parlamentarii de Vrancea

Rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare, după centralizarea a circa 99% din voturile exprimate, ne indică numele viitorilor parlamentari de Vrancea. Astfel, conform datelor neoficiale, PSD a obținut în Vrancea un scor de peste 54%, PNL a luat între 21% și 22%, iar cele 3 partide mici care au trecut pragul electoral la nivel național au obținut scoruri destul de apropiate: USR circa 5,50%, PMP 5,2-5,4%, ALDE circa 5,2% (la Camera Deputaților). Astfel, dacă ne gândim la redistribuirea mandatelor și comparăm rezultatele naționale cu scorurile organizațiilor județene, parlamentarii vrânceni din mandatul 2016-2020 vor fi următorii:

Senat: Cristian Dumitrescu – PSD, Cătălin Toma – PNL.

Camera Deputaților: Angel Tîlvăr, Dragoș Bîrlădeanu, Nicușor Halici – toți PSD, Ion Ștefan – PNL. Aici mai este un mandat de deputat pentru care se ”bat” reprezentanții celor 3 partide mici, cu scoruri asemănătoare: Neagu Murgu – PMP, Maricica Vrabie – ALDE, Virgil Petrea – USR.

Calcule electorale

Se fac ultimele calcule politice pentru scrutinul din 11 decembrie. Se aruncă în joc resurse și mijloace surpriză, pentru a mai obține ceva puncte procentuale și a șubrezi scorul adversarilor politici. Dar nu toți sunt adversari în această campanie electorală (ca și în precedentele, de altfel). Nici măcar competitori nu se pot denumi unele dintre formațiunile politice aflate în campanie electorală. Calculele politice (pre-electorale) și guvernamentale (post-electorale) definesc în mod clar rolul unor partide care au intrat în cursa pentru obținerea voturilor românilor. Sunt formațiuni care trebuie să intre în combinațiile puterii cu partidele mari, sunt formațiuni care concurează doar pentru a împrăștia, în primă fază, voturile, care se vor aduna, după scrutin, în contul partidelor care contează.

Din păcate pentru o societate democratică, sondajele de opinie nu mai sunt credibile sau au o credibilitate foarte scăzută, în cel mai bun caz. Această situație a fost determinată tot de intervenția politicului dornic de a manipula prin orice mijloace votul, părerea, dorințele, necesitățile masei largi de alegători. Dacă iei în calcul anumite cercetări sociologice, nu găsești prea multe combinații post-electorale. Dincolo de critici reciproce și diferențe de opinii, o combinație guvernamentală PNL-USR, cu Dacian Cioloș prim ministru, pare plauzibilă. Cu un număr destul de mare de voturi, aproape de 50%, colaborarea PNL-USR, girată și de președintele Klaus Iohannis, va fi sprijinită de UDMR și de grupul minorităților naționale. Poate chiar și de către PMP. Nu se pune problema că PNL și USR n-ar trece pragul electoral, chiar dacă, în cazul USR, este greu de aproximat susținerea în rândul electoratului din afara Capitalei. Nici în cazul UDMR nu ar fi o problemă intrarea în Parlament, mai ales că populația majoritară nu se prezintă masiv la urne. În mare măsură, partidul lui Traian Băsescu este văzut ca trecând pragul de 5%, cu ceva semne de întrebare. De cealaltă parte, chiar dacă își dorește, PSD nu poate guverna singur. Se preconizează că PSD va lua cele mai multe voturi, însă nu suficiente pentru a forma singur guvernul. Liderii PSD știu foarte bine acest lucru și de aceea și-au creat, din timp, o serie de sateliți politici, doar în aparență independenți de PSD. Principala formațiune creată de PSD pentru a-și asigura majoritatea parlamentară și, implicit, guvernarea, este ALDE. Însă nu este sigur că formațiunea lui Tăriceanu trece pragul electoral. O altă variantă, și mai nesigură, este PRU, o formațiune unde au ajuns mai mulți pesediști, în frunte cu Sebastian Ghiță. Dacă ALDE și PRU ar face pragul de 5%, atunci este sigură în proporție de 99,99% o guvernare PSD - împreună cu sateliții ALDE și PRU - după 11 decembrie. În ultimele zile, se discută tot mai mult despre posibilitățile pe care le-ar avea PSD să-și asigure majoritatea. Varianta cea mai sigură este ca sateliții ALDE și PRU să fie ajutați să obțină minim 5% din voturi. Nu ar fi prima dată când se petrec asemenea jocuri politice, în beneficiul unor partide sau persoane. Dilema PSD este dacă să tragă tare pentru a obține un scor cât mai mare pe 11 decembrie sau să direcționeze niște voturi spre ALDE (în primul rând) și PRU, astfel încât cele două formațiuni să ajungă, fiecare, la câte 5 procente. Conform calculelor actuale, 2-3 procente în plus în dreptul PSD nu garantează accesul acestui partid la guvernare, cu ALDE și PRU de 4+4= 8 procente. Dar un PSD cu 2-3-4 procente mai puțin, în schimb cu ALDE și PRU intrate în Parlament, asigură majoritatea și guvernare pentru pesediști. La toate aceste calcule se adaugă, proporțional, și mandatele obținute după redistribuire, de la formațiunile care nu au trecut pragul de 5%. Acestea s-ar putea încadra între 8 și 12%, poate chiar mai mult.  

Singurii care pot răsturna calculele politicienilor sunt alegătorii. Dacă vor veni în număr cât mai mare la vot, atunci previziunile rămân la stadiul de chibiț. Iar rezultatele vor avea un grad mare de reprezentativitate. 

Ordinea pe buletinele de vot pentru alegerile parlamentare

Biroul Electoral de Circumscripție Nr.41 Vrancea a efectuat tragerea la sorți a ordinii formațiunilor politice de pe buletinele de vot pentru Senat și Camera Deputaților. Conform legii, întâietate au avut partidele parlamentare. Apoi au intrat în urnă partidele neparlamentare. Pentru alegerea membrilor Camerei Deputaților, procedura a continuat cu tragerea la sorți a ordinii pentru formațiunile și asociațiile minorităților naționale, altele decât cea maghiară. Iar la final a fost trecut singurul candidat independent din județul nostru. Astfel, ordinea de pe buletinele de vot atât pentru Senat cât și pentru Camera Deputaților (în prima parte) este următoarea: 1-Alianța Liberalilor și Democraților, 2-Partidul Național Liberal, 3-Uniunea Democrată Maghiară din România, 4-Partidul Social Democrat; 5-Partidul Ecologist Român, 6-Uniunea Salvați România, 7-Partidul România Mare, 8-Partidul Verde, 9-Partidul Vrancea Noastră, 10-Alianța Noastră România, 11-Partidul Socialist Român, 12-Partidul Mișcarea Populară, 13-Partidul România Unită.

Pe buletinul de vot pentru Camera Deputaților vor figura și candidații asociațiilor și formațiunilor minorităților naționale, altele decât cea maghiară: 14-Uniunea Democrată Turcă din România, 15-Comunitatea Rușilor și Lipovenilor, 16-Uniunea Bulgară din Banat, 17-Uniunea Culturală a Rutenilor, 18-Uniunea Armenilor din România, 19-Uniunea Sârbilor din România, 20-Forumul Democrat al Germanilor din România, 21-Federația Comunităților Evreiești din România, 22-Asociația Partida Romilor Pro Europa, 23-Uniunea Croaților, 24-Asociația Macedonenilor, 25-Asociația Liga Albanezilor, 26-Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor, 27-Asociația Italienilor, 28-Uniunea Elenă, 29-Uniunea Polonezilor. Buletinul de vot pentru Camera Deputaților îl va avea, la poziția nr.30, pe candidatul independent Gică Duță.

Ministrul de Interne către prefecți: să avem cele mai puțin contestate alegeri

Ministerul Afacerilor Interne a organizat o videoconferință cu prefecții, membrii Comisiei Tehnice Centrale pentru coordonarea activităților de organizare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților și reprezentanți ai structurilor MAI. Principalul mesaj transmis de către ministrul de Interne, Dragoș Tudorache, a fost acela de a avea cele mai puțin contestate alegeri, din punct de vedere al organizării și derulării procesului electoral. În cadrul ședinței, ministrul a prezentat noutățile din proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 636/2016 privind stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări și desfășurări a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016, precum și pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 637/2016 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregătirii, organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016, cu privire la securizarea ștampilelor de vot după încheierea votării și supravegherea video a procesului de numărare a voturilor. „Revin şi vreau să subliniez aici, este vorba doar despre perioada în care sunt numărate voturile, deci nu se supraveghează video votul ca atare între deschiderea urnelor şi închiderea lor. (…) Referitor la măsura înregistrării adoptată acum trei săptămâni, vreau să mulţumesc colegilor de la STS pentru felul în care au pregătit tehnic această măsură, faptul că au adaptat în termen record aplicaţia de pe tablete, care să permită acea înregistrare. Vreau să mulţumesc şi colegilor de la AEP care au lucrat cu noi pentru elaborarea procedurilor ce urmează a fi aplicate de către operatorii tabletelor pentru ca această fază să fie bine implementată şi să nu avem diferenţe de înţelegere sau de aplicare a acestei măsuri între o secţie şi alta. (…) Suntem deja în stadiul final pe două achiziţii. Prima, în ceea ce priveşte ştampilele cu menţiunea „votat”, unde înţeleg că etapă finală din SEAP a fost finalizată şi aşteptăm semnarea acordului cadru pentru 15 noiembrie. De asemenea, furnizarea timbrelor autocolante, în jur de 19 milioane. Procedura simplificată a fost finalizată, atribuirea s-a făcut şi în jur de 9 noiembrie se va semna acordul cadru. În ceea ce priveşte plicurile transparente, una din cele două măsuri adoptate în şedinţa de guvern de acum trei săptămâni, măsuri suplimentare de securizare a procesului electoral, aceste timbre transparente autocolante pentru sigilarea ştampilelor de vot odată terminat procesul electoral şi înregistrarea video a procedurii de numărătoare”, a spus Dragoș Tudorache. Ministrul Afacerilor interne le-a cerut, totodată, prefecților să respecte întocmai termenele din calendarul electoral și să trateze cu imparțialitate și neimplicare politică activitățile pe care le vor desfășura în perioada viitoare.

Biroul Electoral Județean s-a refăcut

Biroul Electoral de Circumscripție Nr.41 Vrancea a reluat operațiunea de completare a biroului electoral cu reprezentanții partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri, altele decât cele parlamentare. Măsura a fost impusă de Biroul Electoral Central care a admis contestațiile formulate de Partidul România Unită și Partidul Mișcarea Populară. Astfel, prin decizia BEC, s-a dispus anularea procesului-verbal privind modalitatea de completare a Biroului Electoral de Circumscripție Nr.41 Vrancea încheiat în data de 2 noiembrie și refacerea operațiunii de completare a Biroului Electoral Județean cu luarea în considerare și a reprezentanților PRU și PMP. Pe 2 noiembrie, dintre cele 6 formațiuni neparlamentare care au depus liste complete de candidați în județul nostru, doar 4 fuseseră admise cu reprezentanți în Biroul Electoral de Circumscripție (PV, PER, PSR, ANR), celelalte două fiind respinse (PRU și PMP) pe motiv că ar exista contestații în instanță la adresa lor. Operațiunea de completare a Biroului Electoral de Circumscripție Nr.41 Vrancea a fost contestată și de Uniunea Salvați România (cu liste incomplete de candidați), dar solicitarea USR a fost respinsă de BEC.

Prin urmare, astăzi s-a refăcut operațiunea de completare a Biroului Electoral de Circumscripție Nr.41 Vrancea. Dintre cele 6 formațiuni politice neparlamentare cu liste complete de candidați s-au ales, prin tragere la sorți, 4 partide care vor avea reprezentanți în biroul județean. Acestea sunt Partidul Verde, Partidul România Unită, Partidul Alianța Noastră România și Partidul Ecologist Român. Astfel, în acest moment, Biroul Electoral de Circumscripție Nr.41 Vrancea are o componență completă: 3 judecători (Silvica Bucur-președinte, Mariana Croitoru-locțiitor, Rodica Neagu-membru), reprezentant Autoritatea Electorală Permanentă (Oana Raiu), 5 reprezentanți ai partidelor parlamentare (PSD-Mihaela Vasilescu, PNL-Luminița Nicolau, ALDE-Constantin Curcudel, UNPR-Daniel Băjănaru, UDMR-Cristina Stoica), 4 reprezentanți ai partidelor neparlamentare (PV- Stan Manea, PRU-Corina Mania, ANR-Aurel Butnaru, PER-Ionuț Dănilă), în total 13 membri.